Za darmo

Nunta țărănească

Tekst
0
Recenzje
iOSAndroidWindows Phone
Gdzie wysłać link do aplikacji?
Nie zamykaj tego okna, dopóki nie wprowadzisz kodu na urządzeniu mobilnym
Ponów próbęLink został wysłany

Na prośbę właściciela praw autorskich ta książka nie jest dostępna do pobrania jako plik.

Można ją jednak przeczytać w naszych aplikacjach mobilnych (nawet bez połączenia z internetem) oraz online w witrynie LitRes.

Oznacz jako przeczytane
Nunta țărănească
Czcionka:Mniejsze АаWiększe Aa

Vasile Alecsandri
Nunta țărănească

Persoane

Alecu Leonescu

Chir Gaitanis Loghiotatos

Moș Trohin Pîcală, fruntaș

Ilenuța, fata lui [Trotușan]

Frunză, pușcaș

Un vornicel de Nuntă

Un privighitor

Țărani, Țărance

Teatrul reprezintă o priveliște de țară. În stînga, casa lui moș Trohin. În mijlocul scenei, spre fund, un scrînciob.

În dreapta, copaci.

Scena I

Alecu (în costum de vînător, vine alergînd din dreapta cu pușca în mînă). FRUNZĂ (întră după Alecu)

Alecu: N-o lăsa, Frunză!… n-o lăsa să scape.

Frunză: Ce să nu las, cuconașule?

Alecu: Prepelița.

Frunză: Ce prepeliță?… Prin sat vrei să ucizi prepeliți?

Alecu: Ei… măi badeo! se vede că de azi-dimineață ai prins prepelița de coadă, dacă n-ai zărit-o mai dinioare cînd ne-a zburat înainte!

Frunză: Ian lasă, cuconașule! că doar n-am orbul găinelor.

 
Știu că prepelițe
Sînt multe prin sat,
Albe, drăgălașe,
Bune de vînat.
Dar acele paseri,
Nu s-ascund, nu zbor,
Ci stau făr’ de frică,
De-ți insuflă dor;
Și-n loc de-a le prinde,
Bietul vinător
Deseori se vede
Prins în lațul lori
 

Alecu (supărat): Ei, ai vorbit de te-ai pripit.

Frunză: D-apoi vezi că bine zice moș

Trohin: vrabia malai visează!… Așa și d-ta, cuconașule, de cînd ai scăpat de la dascalu Găitan, tot vînat vezi pe toate cărările.

Alecu: Mări, nu-mi mai pomeni de cațaonul cel de dascal, lua-l-ar năbădăicele! că m-am săturat de dînsul ca de mere acre.

Frunză: Că mare ciof îi, bată-l crucea!… Cît ți-i ziulica de mare, îl auzi răcnind prin ogradă: Mo Frunza! mo pușcași, nu mi lasa ta curcania si fuga pe porta, mo!… Parcă eu sînt pușcaș, ca să păzăsc curcanii lui! mînca-i-ar fripți să-i mănînce!

Alecu: D-apoi eu, măi Fhinză, ce mai pățesc cu el de cînd mi l-a pus pe cap tatăl meu ca să mă procopsească!

Frunză: Ce să facă?… Să te pricopsească?

Alecu: Toată ziua mă silește să zic: tipto, tiptis, tipti.

 
Ce necaz pe minei Ah, ce supărare!
Să zic toată ziua, tot în gura mare:
Tipto, tiptis,
Tiptis, tipti;
Pipto, piptis,
Piptis. pipti.
Ardă-l focu dascăli cum mă năcăjește
Ca să mă învețe greco-păsărește!
 

Frunză: Tipto, tiptis? ha, ha, ha! pare că se bat calicii în gură. Tipto, tiptis… ha, ha, ha.

Alecu: Apoi… pas de nu iubi mai bine vînatul la păsări, decît limba păsărească…

Frunză: Că ai și dreptate, cuconașule. Ce este mai frumos decît vînatul? O! ce bucurie

 
Simt în pept deodată,
Cînd văd pe cîmpie
Că mi se arată:
Căprioare fugătoare,
Prepelițe zburătoare,
Păsărele cîntătoare
Ce mă chem la vînătoare.
Atunci trag cu pușca, le culc la pămînt.
 

Alecu

 
Și eu trag ca tine; dar trag tot în vînt!
 

(Chir Gaitanis strănută în culise, în stînga.)

Alecu (răsărind): Ai auzit, Frunză?

Frunză: Ce?

Alecu: O prepeliță zburînd? (Face cîteva pasuri spre fund și caută între culisele din stînga.)

Frunză (urmînd pe Alecu): Zburînd?… ba strănutînd, vrei să zici.

Alecu: Oare ce dihanie se vede colo, dindosul gardului?… am s-o hultuiesc cu ploaie. (Întinde pușca și trage.)

(Chir Gaitanis țipi între culise și zice «Amant me scotosen! Aman!»)

Frunză: Na! c-ai făcut moarte de grec!

Alecu: Moarte de grec? ha, ha, ha. L-am lovit pe Gaitanis! ha, ha!… tipto, tiptis, ton elipsa.